1Alif. Lam. Ra. [Aceasta este] o Carte pe care Noi ți-am revelat-o [o, Mohammed] pentru ca tu să-i scoți pe oameni din întuneric la lumină, cu Voia Domnului lor pe drumul lui Al-'Aziz [Celui Puternic] [și] Al-Hamid [Vrednic de Laudă].
3Aceia cărora le place această viață mai mult decât Viața de Apoi și-i împiedică [pe oameni] de la calea lui Allah și caută să le-o strâmbe, aceia se află într-o rătăcire adâncă!
4Și Noi nu am trimis niciun Profet decât cu limba poporului său, pentru ca să le facă limpede [revelația] și Allah împinge în rătăcire pe cine Voiește El și călăuzește pe cine Voiește El, căci El este Al-'Aziz [Cel Puternic] [și] Al-Hakim [Înțelept].
5Noi l-am trimis pe Moise cu semnele Noastre, [spunându-i]: „Scoate poporul tău din întuneric la lumină și adu-le lor aminte de zilele lui Allah.” În aceasta sunt semne pentru toți cei răbdători și mulțumitori.
6Și [adu-ți aminte] când Moise a spus poporului său: „Amintiți-vă de Binefacerea lui Allah asupra voastră, când El v-a izbăvit de clanul lui Faraon care v-a supus la rău chin, i-a măcelărit pe fiii voștri și le-a lăsat în viață pe femeile voastre! Și în aceasta a fost pentru voi mare încercare de la Domnul vostru!”
7Și când Domnul vostru a vestit: „Dacă veți fi mulțumitori, vă voi înmulți [Binefacerile Mele], iar de veți fi nemulțumitori, pedeapsa Mea va fi aspră!”
8Și Moise a spus: „Dacă voi și toți cei de pre Pământ sunteți nerecunoscători, [atunci aflați] că Allah este Ghany [Își este Sieși Deajuns, Cel Bogat] [și] că El este Hamid [Vrednic de Laudă]!”
9Nu v-a venit vouă vestea despre cei de dinaintea voastră: poporul lui Noe și poporul ’Ad și poporul Thamud și cei de după ei și pe care numai Allah îi știe? Trimișii lor au venit la ei cu semne limpezi, însă ei și-au dus mâinile la gură și au spus: „Cu adevărat noi nu credem [în mesajul] cu care ați fost trimiși și suntem într-o îndoială tulburătoare în privința aceleia la care ne chemați”.
10Trimișii lor au spus: „Aveți voi îndoială în privința lui Allah, Creatorul Cerurilor și al Pământului, Care vă cheamă ca să vă ierte pentru o parte din păcatele voastre și vă dă vouă răgaz până la un termen hotărât?” Și au răspuns [necredincioșii]: „Voi nu sunteți decât niște oameni ca și noi și voiți să ne abateți de la ceea ce adorau părinții noștri! Aduceți-ne o dovadă clară.”
11Trimișii lor le-au răspuns: „Noi nu suntem decât niște oameni ca și voi, însă Allah Binecuvântează pe cine Voiește El dintre robii Săi. Nu ne revine nouă să vă aducem dovadă, decât numai cu Îngăduința lui Allah. Și în Allah trebuie să se încreadă dreptcredincioșii.
12Și cum să nu ne încredem noi în Allah, când El ne-a călăuzit pe căile noastre [pe care trebuia să le urmăm]? Însă noi vom îndura orice durere ne veți aduce. Și în Allah trebuie să se încreadă cei care se încred.”
13Dar cei care nu credeau au spus către trimișii lor: „Noi vă vom alunga din țara noastră, dacă nu vă întoarceți la religia noastră!” Dar Domnul lor le-a revelat: „Cu adevărat, Noi îi vom nimici pe cei nelegiuiți.
17Pe care el o va sorbi cu înghițituri mici și abia o va putea, înghiți. Și moartea vine la el din toate părțile, însă el nu va fi mort și va avea el [parte de] osândă dureroasă.
18Pilda celor care nu cred în Domnul lor este că faptele lor sunt ca cenușa în care suflă vântul cu putere într-o zi furtunoasă. Ei nu vor avea niciun folos din ceea ce agonisesc. Aceasta este rătăcire adâncă.
21Și toți se vor înfățișa [pentru judecată] dinaintea lui Allah și vor spune cei slabi către cei care s-au arătat îngâmfați: „Cu adevărat noi v-am urmat pe voi, deci puteți voi să ne fiți de vreun folos împotriva osândei lui Allah?” Și ei vor spune: „Dacă ne-ar fi călăuzit Allah, v-am fi călăuzit și noi. Acum este la fel pentru noi dacă suntem mâhniți sau avem răbdare, căci nu este pentru noi scăpare.”
22Și Șeitan va spune când totul va fi hotărât: „Cu adevărat, Allah v-a făcut vouă o făgăduință adevărată. [Va spune] V-am făgăduit și eu, însă v-am trădat. Eu nu am avut nicio putere asupra voastră, decât că eu v-am chemat, iar voi mi-ați răspuns. Deci nu mă învinovățiți pe mine, ci învinovățiți-vă pe voi înșivă! Eu nu vă pot fi de niciun ajutor, și nici voi nu-mi puteți fi de niciun ajutor. Cu adevărat, eu mă socotesc nevinovat de faptul că voi m-ați făcut cândva asociat [al lui Allah]. Nelegiuiții [politeiștii] vor avea parte de osândă dureroasă.”
23Cei care cred și săvârșesc fapte bune vor fi duși să intre în grădini pe sub care curg râuri și în ele vor sălășlui veșnic - cu Voia Stăpânului lor. Iar salutul lor în ele va fi: „Pace [vouă]!”
27Allah îi întărește pe cei care cred cu vorbe hotărâte atât în viața aceasta, cât și în Viața de Apoi. Allah îi duce în rătăcire pe cei nelegiuiți și Allah face ceea ce Voiește.
30Și i-au făcut lui Allah parteneri care să-i ducă în rătăcire [pe oameni] de la calea Lui. Spune: „Veseliți-vă [în această viață], căci sfârșitul vostru va fi în Foc.”
31[O, Mohammed] spune robilor Mei care cred să împlinească Rugăciunea [As-Salat] și să dăruiască într-ascuns și pe față din ceea ce le-am dat spre viețuire, înainte de a veni Ziua în care nu va fi nici răscumpărare, nici prietenie.
32Allah este Cel care a creat Cerurile și Pământul și a pogorât din cer apa, cu care scoate pentru voi din roade mijloc de viețuire. El a supus pentru voi corăbiile care plutesc pe mare, la porunca Sa, și a supus pentru voi râurile
34Și v-a dat El din toate câte le-ați cerut. Și de ați socoti Binefacerile lui Allah, nu le-ați putea număra. Dar omul este cu adevărat nelegiuit și necredincios.
36Doamne, cu adevărat ei i-au dus în rătăcire pe mulți oameni. Iar cel ce mă va urma va fi dintre ai mei, iar cel ce nu mi se va supune – cu adevărat, Tu ești Gafur [Iertător], Rahim [Îndurător].
37Doamne, eu am așezat o parte din urmașii mei într-o vale fără verdeață, în apropiere de Casa Ta cea Sfântă. Doamne, pentru ca ei să împlinească Rugăciunea [As-Salat]! Și fă inimile unor oameni să încline cu dragoste către ei și dă-le lor din roade spre viețuire, poate că ei vor fi mulțumitori.
42Să nu crezi că Allah nu este cu luare aminte la ceea ce săvârșesc nelegiuiții, însă El doar le dă lor răgaz până într-o Zi în care privirile lor vor fi împietrite [de spaimă].
44Și [o, Mohammed] prevestește-i pe oameni despre Ziua în care va veni peste ei Pedeapsa și în care cei ce au fost nelegiuiți vor spune: „Doamne, păsuiește-ne pe noi pentru un termen scurt, ca să răspundem Chemării Tale și să-i urmăm pe Trimiși.” [Dar le va fi spus:] „Dar oare n-ați jurat voi mai înainte că pentru voi nu va fi niciun sfârșit?”
45Voi ați locuit în sălașurile celor care au fost nelegiuiți față de ei înșiși și vi s-a arătat vouă limpede ce am făcut cu ei. Și v-am dat vouă [multe] pilde.
48[Va fi] în Ziua în care Pământul va fi schimbat cu un altul, ca și Cerurile, și ei [toate creaturile] se vor înfățișa dinaintea lui Allah Al-Uahid [Cel Unic], Al-Qahhar [Biruitorul].
52Acesta [Coranul] este o vestire pentru oameni, pentru ca să fie preveniți prin ea și pentru ca să știe că El este un Dumnezeu Unic și să ia aminte cei înzestrați cu judecată.