1Mărire Celui care l-a dus pe robul Său [profetul Mohammed] în timpul unei nopți de la Moscheea Al-Haram la Moscheea Al-Aqsa, a cărei împrejmuire am binecuvântat-o, ca să-i arătăm din semnele Noastre. Cu adevărat El este As-Sami' [Cel care Aude Totul] [și] Al-Basir [Cel care Vede Totul]!
5Și când a venit timpul primei dintre cele două, Noi am trimis împotriva voastră robi de-ai Noștri dintre cei înzestrați cu mare putere și ei au cercetat lăuntrul căminelor și acesta este un soroc [promis] ce se va fi îndeplinit.
6Apoi Noi v-am dat vouă putere asupra lor și v-am înzestrat pe voi cu mai multe averi și mai mulți copii și v-am făcut o ceată cu putere mai mare în luptă,
7[Spunând]: „De veți face bine, pentru sufletele voastre veți face bine, iar de veți face rău, [tot] pentru ele va fi”. Și când va veni ultima [cea de-a doua] Promisiune, [Vom trimite dușmanii voștri și] vă vom întrista chipurile și vor intra în Moschee [Ierusalim] așa cum au intrat prima oară pentru ca să distrugă cu desăvârșire tot ceea ce au cucerit.
8[Atunci Allah a spus] „Se poate ca Domnul vostru să fie Îndurător cu voi. Dar de vă veți întoarce din nou [ la păcate], și Noi ne vom întoarce [pentru a vă pedepsi]. Și Noi am făcut Iadul drept temniță pentru necredincioși.
9Cu adevărat acest Coran călăuzește către ceea ce este mai drept și binevestește dreptcredincioșilor care împlinesc fapte bune că ei vor avea parte de mare răsplată,
12Noi am făcut din noapte și din zi două semne și am șters apoi semnul nopții și am lăsat să se vadă semnul zilei, ca să căutați harul Domnului vostru și să știți numărul anilor și socotirea. Și Noi am tâlcuit toate lucrurile cu toată limpezimea.
15Cel care urmează calea cea dreaptă o urmează numai pentru sine însuși, iar cel care rătăcește, rătăcește tot pentru sine însuși. Și nu va purta [un suflet] încărcat povara altuia și Noi nu am pedepsit [niciodată un popor] înainte de a-i trimite un Profet.
16Și dacă voim Noi să nimicim o cetate, le vom porunci celor îmbuibați din ea, însă ei, [dimpotrivă], se vor deda desfrâului. Atunci pedeapsa hotărâtă împotriva ei se va adeveri și Noi o vom nimici cu totul.
18Dacă cineva dorește [viața] cea pieritoare, Noi dăm degrabă în ea ceea ce Voim și cui Voim Noi. Apoi, Noi îi hotărâm lui Iadul, în care el va arde rușinat și lepădat.
23Și Domnul tău a poruncit să nu-L adorați decât pe El și să vă purtați frumos cu părinții voștri, iar dacă bătrânețile îi ajung pe unul dintre ei sau pe amândoi lângă tine, nu le ziceți lor „Of!” și nu-i certa pe ei, ci spune-le vorbe cuviincioase.
25Domnul vostru știe mai bine ce se află în sufletele voastre, iar dacă sunteți voi cinstiți, atunci cu adevărat, El este Iertător cu aceia care se căiesc.
28Și dacă [ești nevoit să] te întorci de la ei [nevoiași], așteptând Îndurarea Domnului tău, în care tu nădăjduiești, atunci spune-le lor o vorbă prietenoasă.
30Cu adevărat, Domnul tău dă cele de trebuință cu prisosință cui Voiește El sau le dă cu măsură. El este Khabir [Bine Știutor] al robilor Săi, Basir [Atoatevăzător].
33Și nu luați sufletul pe care Allah l-a socotit interzis, decât pe drept. Dacă cineva a fost omorât pe nedrept, atunci dăm Noi putere celui mai înrudit cu el, însă acesta să nu întreacă limita în omor. Cu adevărat, el este ajutat [de lege].
34Și nu vă apropiați de averea orfanului, decât pentru ceva și mai bun, până ce el ajunge la vârsta maturității. Și țineți legământul, căci, cu adevărat, cu privire la legământ veți fi întrebați.
39Aceasta este din ceea ce Domnul tău ți-a revelat ție [o, Mohammed] cu înțelepciune. Și [o, voi oamenilor] nu așezați alături de Allah un alt dumnezeu, căci veți fi aruncați în Iad, certați și alungați
41Noi am tâlcuit [pildele] în acest Coran, pentru ca ei [omenirea] să chibzuiască, însă aceasta nu face decât să le sporească [necredincioșilor] îndepărtarea.
44Îl preamăresc cele șapte Ceruri și Pământul și cei care se află în ele și nu este nimic care să nu-L preamărească și să nu-I aducă laude, însă voi nu pricepeți preamărirea lor. Cu adevărat, El este Halim [Blând], Ghafur [Iertător].
46Și Noi punem peste inimile lor acoperăminte, astfel încât ei să nu-l înțeleagă, iar în urechile lor o greutate. Iar când tu Îl pomenești în Coran numai pe Domnul tău, ei întorc spatele, cu dezgust.
47Noi știm prea bine cum ascultă ei, atunci când te ascultă pe tine și când sunt singuri șușotesc [între ei] iar cei nelegiuiți spun: „Voi nu urmați decât un bărbat vrăjit.”
51Sau o creatură care pare prea mare în piepturile voastre.” Iar ei vor spune: „Cine ne va face pe noi să fim din nou?” Spune: „Acela care v-a creat pe voi prima oară.” Atunci ei vor clătina capetele spre tine și vor spune: „Când va fi aceasta?” Spune: „S-ar putea să fie în curând -
53Și spune-le robilor Mei să spună ceea ce este mai frumos; căci, cu adevărat, Șeitan stârnește vrajbă între ei, iar Șeitan este un dușman învederat al omului.
54Domnul vostru vă Cunoaște mai bine pe voi. Dacă El Voiește, va fi Milostiv cu voi, iar dacă El Voiește, vă va osândi pe voi. Și Noi nu te-am trimis [o, Mohammed] ca să fii răspunzător pentru ei.
55Și Domnul tău îi Cunoaște mai bine pe fiecare din Ceruri și pe cei de pe Pământ și Noi i-am ales pe unii dintre Profeți înaintea altora și i-am dat Noi lui David Psalmii.
57Cei pe care îi cheamă ei caută și ei mijlocul [care să-i conducă] cât mai aproape de Domnul lor, nădăjduiesc în Îndurarea Sa și se tem de Pedeapsa Lui. Și Pedeapsa Domnului tău este, cu adevărat, de temut.
58Și nu este o cetate pe care Noi să nu o distrugem înainte de Ziua Învierii sau pe care să nu o chinuim cu chin aspru. Și acest lucru este scris în Carte [cea eternă].
59Și nu Ne împiedică să trimitem semnele [miracolele] decât numai faptul că înaintașii le-au ținut de minciună. Și i-am dat [neamului] Thamud cămila, care a fost [un semn] vizibil, însă ei s-au purtat nedrept cu ea. Și Noi nu trimitem semne decât ca o avertizare pentru ei.
60Și [adu-ți aminte, o, Mohammed] când Noi ți-am spus: „Cu adevărat, Domnul tău i-a cuprins pe toți oamenii”. Și nu am orânduit Noi vedenia ce ți-am arătat-o decât ca o încercare pentru omenire, ca și pomul cel blestemat [menționat] în Coran. Noi îi umplem de spaimă, însă aceasta nu face decât să le sporească marea lor nelegiuire.
61Și [spune] când Noi le-am spus Îngerilor: „Prosternați-vă înaintea lui Adam” și s-au prosternat ei, în afară de Iblis, care a spus: „Să mă prosternez eu dinaintea celui pe care L-ai creat din lut?”
62[Iblis] a mai spus: „Îl vezi pe cel pe care l-ai cinstit mai mult decât pe mine? Dacă Tu îmi vei da răgaz până în Ziua Învierii, îi voi distruge pe urmașii lui, în afară de puțini [dintre ei]”.
64Tulbură-i cu glasul tău pe cei care poți dintre ei și adu-i împotriva lor pe călăreții tăi și pe pedestrașii tăi! Fă-te părtaș cu ei la bunurile lor și la copiii lor și fă-le lor făgăduințe!” Însă nu făgăduiește Șeitan decât numai ca să amăgească!
67Și când răul vă va ajunge pe mare, rătăcesc departe cei pe care voi îi chemați, în afară de El. Dar după ce El vă mântuiește, aducându-vă pe uscat, voi vă întoarceți [de la El], căci omul este nerecunoscător.
68Sunteți voi siguri că El nu va face să se scufunde cu voi o bucată de uscat sau că El nu va trimite împotriva voastră vijelie cu pietriș și că voi nu veți mai găsi apoi niciun ocrotitor?
69Sau sunteți voi siguri că El nu vă va întoarce [pe mare] altă dată și nu va trimite asupra voastră vânt pustiitor și nu vă va îneca, din cauza negării voastre? Și atunci nu veți mai afla voi pe nimeni, ca ajutor împotriva Noastră.
70Noi i-am cinstit pe fiii lui Adam și i-am purtat pe ei pe uscat și pe mare și le-am dat lor ca hrană felurite bunătăți și i-am ales pe ei înaintea multor altora dintre cei pe care i-am creat.
71[Spune, o, Mohammed] de Ziua în care vom chema fiecare grup de oameni împreună cu înscrierile lor, aceia cărora li s-a dat cartea în mâna dreaptă, aceia vor citi cartea lor și nu vor fi nedreptățiți nici cât un firicel.
73Și cu adevărat, ei au fost aproape să te abată de la ceea ce Noi ți-am revelat, pentru ca tu să plăsmuiești împotriva Noastră altceva și atunci te-ar fi primit ei ca prieten.
75Atunci [dacă ai fi făcut-o] Noi te-am fi făcut să guști îndoit [suferința] vieții și îndoit [suferința] morții și apoi tu n-ai mai fi găsit ajutor împotriva Noastră.
78Împlinește Rugăciunea [As-Salat] de la înclinarea Soarelui până la întunericul nopții și [citirea] Coranului din zori, căci citirea din zori are martori.
79Iar în timpul nopții stai de veghe și împlinește rugăciuni peste cele cuvenite; deoarece Domnul tău te va readuce la viață într-o poziție demnă de laudă!
80Și spune: „Doamne, fă-mă să intru printr-o intrare a Adevărului și scoate-mă pe mine printr-o ieșire a Adevărului și dă-mi de la Tine Putere ajutătoare.”
83Când Noi Ne revărsăm binefacerea asupra omului [necredinciosului], el se întoarce și se duce departe, iar atunci când îl ajunge un rău, el este deznădăjduit.
85Te întreabă [o, Mohammed] despre Duh [suflet]. Spune: „Sufletul este din porunca Domnului meu!” Iar vouă [oamenilor] nu v-a fost dată decât puțină știință.”
88Spune: „De s-ar aduna oamenii și djinnii ca să facă [ceva] ca acest Coran, ei nu vor fi în stare să facă [ceva] asemenea lui, chiar dacă își vor fi unul altuia ajutor.”
93Sau vei avea tu o casă împodobită [cu aur] sau vei sui în Cer. Și [chiar și atunci] nu vom crede în ascensiunea ta în Cer până ce nu vei pogorî asupra noastră o Carte pe care noi să o putem citi!” Spune: „Mărire Domnului meu! Oare sunt eu mai mult decât un om trimis?”
96Spune: „Allah este de ajuns ca Martor între mine și voi. Cu adevărat, El este Khabir [Bine Știutor] [și este] Basir [Cel care îi Vede Bine pe robii Săi].”
97Și cel pe care-l călăuzește Allah este [cu adevărat] cel bine călăuzit, iar celor pe care El îi duce în rătăcire nu le vei găsi ocrotitori afară de El. Și Noi îi vom aduna în Ziua Învierii târâți pe fețele lor - orbi, muți, surzi. Adăpostul lor va fi Focul Iadului și ori de câte ori va scădea [focul], Noi îl vom aprinde cu flacără.
98Aceasta va fi răsplata lor pentru că nu au crezut în semnele Noastre și au spus: „Oare după ce vom fi oase și resturi vom mai putea fi înviați din nou?”
99Nu văd ei că Allah care a creat Cerurile și Pământul poate să creeze asemenea lor? El a orânduit pentru ei un termen asupra căruia nu este îndoială, însă nelegiuiții resping [totul] afară de necredință.
101I-am dat Noi lui Moise nouă semne limpezi. Întreabă-i pe Fiii lui Israel, [atunci] când a venit [Moise] la ei și Faraon i-a zis: „Cu adevărat, eu cred, o, Moise, că tu ești vrăjit.”
102[Moise] a spus: „Tu știi că nu le-a trimis pe acestea decât Stăpânul Cerurilor și al Pământului, ca semne limpezi și eu te cred, o, Faraon, pierdut!”
104Și după el [Faraon], am spus Noi Fiilor lui Israel: „Locuiți pe acest pământ. Dar când va veni promisiunea [Vieții] de Apoi, vă vom aduna Noi în [o singură] adunare.”
106[Noi l-am făcut] un Coran pe care l-am împărțit [în intervale de timp] pentru ca tu să-l citești oamenilor pe o perioadă îndelungată. Și l-am pogorât Noi rând pe rând.
107Spune: „De credeți voi în el ori nu credeți”. Cu adevărat, cei cărora li s-a dat știința înaintea lui - dacă li se recită lor - cad, prosternându-se, cu fețele la pământ.
110Spune: „Chemați-L Allah sau chemați-L Milostivul și oricum L-ați chema, ale Lui sunt Numele cele mai frumoase.” Și nu rosti cu glas [prea] tare Rugăciunea ta, dar nici nu o rosti în șoaptă, ci caută între acestea [două] o cale.
111Și spune: „Laudă lui Allah, Care nu Și-a luat niciodată un fiu, Care nu are părtaș la Stăpânire și nici nu are nevoie să fie apărat de vreo slăbiciune. Și slăvește-L pe El, aducându-I preamărirea cuvenită.