Al-Baqarah 2:177

Cuvioşia nu stă în a vă întoarce feţele înspre Răsărit sau înspre Apus, ci cuvioşia [adevărată] se află în cei care cred în Allah şi în Ziua Judecății, în Îngeri, în Carte şi în Profeţi, care dau din averea lor, în pofida iubirii pentru ea, rudelor, orfanilor, sărmanilor, călătorului, celui care cere [ajutor] și pentru eliberarea sclavilor, în cei care îndeplinesc Rugăciunea și dau Zakat, care îşi ţin legământul atunci când s-au legat, în cei care sunt răbdători la nenorocire, la rău şi în momentele de primejdie. Aceştia sunt cei drepţi, aceştia sunt cei evlavioşi!

Cuvioşia nu înseamnă să vă întoarceţi feţele către Răsărit şi către Asfinţit, ci cuvios este cel care crede în Dumnezeu, în Ziua de Apoi, în îngeri, în Carte şi în profeţi, cel care de dragul Lui dă din bunurile proprii rudelor, orfanilor, săracilor, drumeţului, cerşetorilor şi pentru răscumpărarea prinşilor, cel care îşi săvârşeşte rugăciunea, cel care îşi ţine învoielile, cel care este răbdător la urgie, la nenorocire, la vreme de restrişte. Aceştia sunt cei drepţi, aceştia sunt cei temători.